Secretul cablurilor flexibile Lapp

Majoritatea oamenilor se intreaba cum reusim sa cream produse durabile si calitative, necesare oricarei aplicatii. Ei bine, flexibilitatea si rezistenta produselor ne definesc. Cu dezvoltarea permanenta a tehnologiei speciale de cabluri FD® am stabilit standardele in domeniul aplicatiilor flexibile. Realizam produse versatile, cu durata de viata maximizata, destinate aplicatiilor foarte rapide, cu cele mai mici raze de indoire. Parametrii unici de indoire si rezistenta ai cablurilor noastre, greutatea redusa si gabaritul necesar mic datorita razei minime de indoire, respecta tendintele de miniaturizare. Vom incepe explicand, dinspre interior spre exterior, componentele unui cablu si criteriile care il conduc spre flexibilitate sau superflexibilitate. Dar pana sa intram in anatomia cablurilor, ar trebui sa explicitam cuvantul flexibilitate ca si atribut a unui cablu electric, referitor la elementele care conduc curentul electric, respectiv conductorii.

Toti practicienii cunosc ca, in decursul procesului de dezizolare, putem intalni conductori mai mult sau mai putin flexibili, unifilari sau multifilari, cu cuprul neacoperit de alt metal sau acoperit. Deoarece tehnica sta sub imperiul normelor si reglementarilor, modul in care sunt confectionati conductorii este definit complet astfel incat sa nu poate exista criterii subiective de apreciere. Norma europeana IEC 60288 defineste 4 clase de conductori :

• Clasa 1 corespunde conductorilor unifilari, cu sectiuni care rareori depasesc 10 mmp deoarece lucrabilitatea conductorului devine greoaie. Acest tip de conductor poate fi folosit doar pentru pozare fixa deoarece supus miscarilor repetitive se rupe datorita fenomenului de oboseala care apare in structura cristalina a metalului.

• Clasa 2 corespunde conductorilor multifilari creati prin rasucirea si presarea unui numar de conductori de Clasa 1. Cablurile cu conductori clasa 2 sunt destinate pozarii fixe, in special pentru realizarea traseelor destinate alimentarilor cu energie electrica.

• Clasa 5 corespunde conductorilor multifilari creati prin rasucirea litelor fine de cupru, cu diametrul litei cuprins intre 0,15 si 0,70 mm. Acestia sunt destinati aplicatiilor flexibile cu miscari de indoire – dezdoire aleatoare. Cablurile din aceasta clasa pot fi folosite in orice aplicatie care impune flexibilitate, mai putin in aplicatii de tip lant port cablu sau in care cablurile executa cicluri de indoire-dezdoire conform unui algoritm bine precizat ( de exemplu masini unelte in coordonate )

• Clasa 6 corespunde conductorilor multifilari creati prin rasucirea litelor extrafine de cupru cu diametrul litei cuprins intre 0,05 si 0,40 mm. Cablurile din aceasta clasa sunt utilizate in aplicatii in care se mizeaza pe foarte multe cicluri de indoire-dezdoire sau torsiune, de exemplu roboti industriali, masini unelte multi-axa, etc.

Nu doar grosimea litei participa la flexibilitatea conductorului. In egala masura, pasul de rasucire al litelor pentru realizarea manunchiului de lite este important. Cu cat pasul de rasucire este mai mic cu atat simetrizarea efortului mecanic indus de miscarile de indoire-dezdoire este mai buna. De aceea, la cablurile destinate miscarilor repetitive, pe langa prezenta litelor extrafine se utilizeaza un pas de rasucire scurt.
Mai multe informatii referitoare la aceste detalii pot fi gasite in anexa T11 din catalogul general Lapp existent in limba romana pe www.lappkabel.ro.
Litele de cupru pot fi neacoperite sau acoperite cu un alt metal. In aplicatiile in care temperatura este factorul agresor, litele pot fi acoperite cu staniu, argint sau nichel, in functie de nivelul maxim de temperatura pentru care este construit cablul.
Efectul pelicular poate fi de asemenea un factor care sa conduca la necesitatea argintarii litelor, asta pentru a crea o patura cu rezistivitate minima pe exteriorul litelor avand in vedere efectul de refulare spre exterior al curentului odata cu cresterea frecventei.

Conductorii dintr-un cablu trebuie sa fie izolati pentru separarea galvanica a fiecaruia dintre ei. Exista o multitudine de materiale de izolatie, pornind de la materiale anorganice ( mica, fibre de sticla ) sau materiale organice, polimeri cu proprietati electrice, mecanice sau chimice diverse. Fiecare cablu trebuie sa aibe conductorii izolati corespunzator aplicatiei pentru care este construit. Unele materiale de izolatie poarta o denumire generica ( de exemplu PVC ) dar fiecare producator are retete proprii ( sau standardizate ) in care materialul de baza reprezinta circa 95% din total iar 5% reprezinta substante aditivante care confera proprietati speciale referitor la gama de temperatura, rezistenta chimica la substante anorganice sau organice sau rezistenta la eforturi mecanice repetitive.
Conductorii din interiorul unui cablu sunt de obicei rasuciti intre ei, cu un anumit pas de rasucire. Atunci cand se discuta despre cabluri destinate transferului de semnale electrice mici, in scopul cresterii rejectiei de mod comun, conductorii sunt torsadati in perechi sau triade cu un pas scurt, corespunzator frecventei maxime pentru care este construit cablul. Aceasta torsadare conduce la simetrizarea geometrica a conductorilor dintr-o pereche astfel incat tensiunile induse de catre zgomotul electromagnetic existent in special in mediul industrial sa fie cat mai mici.

Straturile separatoare care sunt aplicate peste conductori au rolul de a limita eforturile mecanice care se transmit spre conductori astfel incat acestia sa nu fie afectati de miscarile cablului sau au doar rol de creere a unei sectiuni pseudocirculara peste care sa se poata tese ecranul sau extruda mantaua exterioara.
Sistemele de ecrane din interiorul unui cablu electric sunt corelate cu aplicatia pentru care cablul este construit. Daca discutam despre mediul industrial, in cazul cablurilor de forta,
acestea sunt uzual ecranate cu o tesatura din lite de cupru realizata astfel incit gradul de acoperire optica sa fie cat mai ridicat. Frecventele intalnite frecvent sunt fundamentala si armonici care pot crea un zgomot electromagnetic care sa perturbe circuitele de semnale mici iar ecranul nu trebuie sa permita cablului sa emita campuri electromagnetice parazitare prin crearea unei bariere la nivelul ecranului.

La cablurile de semnal mic, scopul ecranelor este cel de a nu permite campurilor electromagnetice exterioare sa induca tensiuni parazite in interiorul conductorilor si de aceea exista frecvent o combinatie de ecrane, unul din folie aluminizata, destinat frecventelor mari si celalalt din tesatura de cupru, destinat frecventelor mici.
Mantaua exterioara trebuie sa tina cont de agresiunile chimice, mecanice sau termice la care va fi supus cablul. Tehnologiile moderne permit realizarea unor cabluri deosebit de performante, adaptate la cerintele punctuale ale utilizatorilor.

Cea mai buna alegere: pariati pe calitate

“Oferim calitate”, multi spun acest lucru - dar LAPP KABEL poate dovedi acest lucru. Fiecare cablu flexibil a fost verificat in centrul de testare LAPP KABEL, in conditii similare aplicatiilor practice. Cablurile sunt conectate la dispozitive de testare speciale, unde cablul este expus la o sarcina mecanica extrema, schimband permanent parametrii miscarii. Astfel de combinatii de sarcini diferite nu pot aparea in mod regulat in aplicatii practice, chiar si in cele mai complexe. Datorita designului special al cablurilor noastre, putem asigura minimum 5 milioane de cicluri de indoire. In practica, cablurile Lapp functioneaza corespunzator mult peste numarul de cicluri garantat precizat in catalog. In urma rezultatelor finale, numai produsele care dovedesc inalta fiabilitate si calitate sunt apoi incluse in programul de productie.

Lapp Group, prin unitatile sale de productie si prin laboratoarele ultraperformante poate proiecta si realiza o multitudine de tipologii de cabluri, chiar atunci cand solutiile existente in piata nu pot oferi raspuns la aplicatiile clientilor.

 Acum stiti care este secretul, nu-i asa?